Faceți căutări pe acest blog

duminică, 6 noiembrie 2016

Non-revoluția Trump

Cel puțin inițial campania lui Trump părea să schimbe un status quo existent de zeci de ani. Trump modifica semnificativ atât discursul republicanilor pe economie (ducându-l spre protecționism) cât și social (mai anti-imigranți decât candidații din trecut). Implicit, s-a scris mult în State despre înlocuirea paradigmei existente din anii '60 încoace, noul discurs al candidatului republican urmând să producă mișcări tectonice de dimensiuni semnificative. Promisiunea schimbării avea nuanțe pozitive pentru partidul său (republicanii putând acum să convingă oameni din state care în genere votează cu democrații) dar și pericole (putea oare Trump să mobilizeze partea conservator-creștină a electoratului tradițional republican?).
Un lucru era clar că nu se va schimba: accesul republicanilor la minorități de toate felurile urma să rămână redus.
Acum, că suntem la finalul campaniei, e clar că nici schimbările de profunzime n-au avut loc. Din motive pe care le putem discuta pe îndelete campania a devenit în termeni geografici una clasică și chiar ... banală.

În mod indubitabil, următoarele state vor vota în majoritate pentru Trump, exact cum au făcut pentru toți candidații republicani începând cu 2000: Alabama, Alaska, Arkansas, Carolina de Sud, Idaho, Kansas, Kentucky, Louisiana, Missouri, Mississippi, Montana, Nebraska, cele două Dakote, Oklahoma, Tennessee, Texas, Virginia de Vest și Wyoming. 19 state.

De asemenea Clinton a menținut controlul democraților asupra următoarelor state, iarăși exact ca din 2000 încoace: California, Connecticut, Delaware, Hawaii, Illinois, Maine, Maryland, Massachussetts, Minnesota, New Jersey, New York, Oregon, Rhode Island, Vermont, Washington și Districtul Columbia. 15 state.

Dar asta nu înseamnă că cele 16 state rămase (o treime din total) și-au schimbat comportamentul de vot. Mai sus am listat statele care în mod cert vor vota ca de obicei.
Există și state în legătură cu care există o probabilitate redusă să "schimbe tabăra" prin comparație cu modelul lor de vot din ultimii 15-20 de ani: Arizona, Georgia și Utah (republicane), Michigan, Pennsylvania și Wisconsin (democrate).

Au rămas 10 state, o cincime din total. Dar nici în acestea nu are și nu a avut loc o revoluție electorală. Mai sus am descris statele care votează de fiecare dată la fel. Unele au deviat o dată în ultimii ani de la comportamentul lor electoral clasic, dar acum vor vota în spiritul acestui comportament, și nu în spiritul excepției:
New Mexico va vota în majoritate pentru Clinton; acolo republicanii au câștigat o singură dată în ultimele două decenii (Bush în 2004).
Indiana va vota în majoritate pentru Trump; acolo democrații au câștigat o singură dată în ultimii 50 de ani, la prima candidatură a lui Obama.

Au rămas opt state.

Florida și Ohio, ca de obicei, vor fi pe muchie. Ca în 2000 sau 2004 sau 2008 sau 2012. Campania lui Trump nici nu a gonit, nici nu a atras excesiv de mulți oameni în aceste state cheie.

Colorado, Nevada și Virginia erau state "republicane" dar - probabil datorită unor schimbări demografice - Obama a câștigat acolo la ultimele două alegeri și Hillary are șanse considerabile să continue succesul democraților: în Colorado niciun sondaj nu-l dă pe Trump înaintea ei, ci cel mult egalitate; în Virginia ea conduce la diferențe mai mari decât marja; în Nevada votul prin poștă o favorizează.

Carolina de Nord era un stat pro-republican, dar Obama a câștigat acolo în 2008. Trump încearcă să reînnoade succesiunea de victorii republicane acolo. Nu e clar dacă va reuși.

Au mai rămas două state: Iowa, care de obicei votează pentru candidatul democrat, cu excepția ultimei candidaturi a lui Bush jr. - Trump are mari șanse să câștige acolo; New Hampshire - un stat în genere pro-democrat, excepția fiind Bush în 2000 - Trump are șanse să câștige acolo.

Două state nu constituie o revoluție electorală.

După alegeri, vom privi harta și vom vedea că diferența dintre 2016 și 2000, sau între 2016 și 2004, sau între 2016 și 2008, sau între 2016 și 2012 este de maxim 6 state, putând ajunge chiar la o diferență de ... zero state, în funcție de care va fi rezultatul scrutinului de acum și de care scrutin din trecut este utilizat drept comparație. Prin comparație, victoriile lui Bill Clinton din anii '90 vor părea mult mai revoluționare. Deși, evident, nu au fost, nu au semnalat o schimbare radicală de paradigmă în modul în care se poziționează populația SUA.

În concluzie, discursul lui Trump nu a schimbat în mod semnificativ situația existentă. Nu există 5, 10, 15 state care brusc să rezoneze la ideea de a vota un candidat republican (sau, invers, state republicane care să treacă la democrați doar din cauza lui Trump - până și Utah, unde lucrurile păreau a fi foarte complicate, s-a calmat). Electoratul republican este foarte disciplinat, nu atât datorită lui Trump cât din cauza antipatiei față de Hillary. De asemenea, Trump - în ciuda atitudinilor neortodoxe - a intrat pentru mulți votanți din statele "democrate" lovite de recesiune în căsuța de "candidat republican și atât", convingând prea puțin și prea puțini.

Arhivă blog